Romanii - cel putin o parte dintre ei - au primit ieri botezul votului uninominal, laolalta cu primii candidati care vor intra in Parlament si pe meritele lor, nu doar ale partidelor din care fac parte. Chiar daca prezenta la vot a fost dezamagitor de mica - si aici sint mai multe motive, ce tin in primul rind de prestatia candidatilor, care la rindul lor au intrat in cursa cu povara ispravilor facute de predecesori - si chiar daca premiantii nu vor fi neaparat cei aflati pe primul loc, sistemul uninominal si-a intrat in drepturi. Sigur, pe undeva a contat si originea politica a candidatului, dar in multe colegii oamenii au pus stampila pe nume, si nu pe sigla partidului. A fost prima lectie, iar urmatoarea va fi la anul, la alegerile europarlamentare. Asta e valabil pentru alegatori. Dar alesii cu ce ramin in afara de mandatele cistigate? Ramine de vazut daca prezenta lor in mijlocul celor care le-au dat voturile se va face simtita de-a lungul celor patru ani si daca dialogul se va concretiza in realizarea unor obiective in comunitate.

Mai este ceva de facut, fara de care procesul electoral inaugurat ieri nu poate fi considerat complet. Daca romanii au inceput sa voteze dupa sistem uninominal, atunci si parlamentarii trebuie sa voteze proiectele de lege in acelasi regim, si nu la comun. Cu alte cuvinte, peste patru ani, la final de mandat, fiecare dintre cei alesi acum trebuie sa vina cu un raport complet, o justificare a activitatii in Parlament, un bilant al celor patru ani. Ba, mai mult, ideal ar fi ca inaintea unui vot dat intr-o situatie controversata, cel ales sa-si consulte alegatorii. Altfel, in cazul unui vot secret - cum ar fi, de exemplu, atunci cind trebuie sa se decida trimiterea unui alt parlamentar in fata procurorilor - o hotarire care va fi interpretata drept o obstructionare a actului de justitie sau una contrara intereselor locuitorilor