Cersitul face parte din "traditia culturala a romilor", a decis Curtea de Casatie italiana, care a respins trimiterea la puscarie, pentru o perioada de 5 ani, a unei femei rome, pe nume Mia, care cersea cu copiii ei. Reprezentantii romilor din Romania resping insa faptul ca aceasta etnie ar avea cersetoria in cultura sau in gene.
Curtea de Casatie italiana a decis ca o mama de etnie roma care cersea pe strada, la Caserta, cu propriii copii (un bebelus si un copil de 4 ani) nu poate fi condamnata pentru exploatare de minori si nici nu poate fi trimisa la inchisoare, deoarece "un asemenea comportament face parte din traditia culturala a romilor", iar femeia in cauza "cersea pentru ca este saraca". Cazul reprezinta un precedent juridic serios, de care se vor putea folosi si alte persoane prinse la cersit in Italia.
Initial, Mia, cersetoarea roma, fusese condamnata de Curtea de Apel din Napoli la 5 ani de puscarie, pentru ca si-ar fi folosit copiii pe post de sclavi, insa Curtea de Casatie, care a rejudecat cazul, a anulat aceasta sentinta. Potrivit judecatorilor, acuzatia de sclavie nu poate fi retinuta impotriva mamei, pentru ca femeia nu face parte dintr-o banda de exploatare a minorilor.
In plus, Mia nu iesea la cersit decat in cursul diminetii, intre 9.00 si 13.00, acordand astfel un minimum de libertate copilului, au aratat magistratii. Justitia nu poate "penaliza comportamente care intra in traditia culturala a unui popor", si-au motivat judecatorii sentinta in acest caz. Ei au admis insa ca femeia cersetoare ar putea fi totusi acuzata de rele tratamente aplicate copilului.
Motivatia judecatorilor italieni a iscat controverse atat in Italia, cat si in Romania. Dreapta xenofoba italiana a titrat, in cotidianul propriu La Padania, ca "judecatorii trimit la cersit copiii romi". Alte publicatii din Peninsula au reprodus declarati
