Stelea - dacă şi Voicu i-a dat gol, nu-l puteau ierta Karamian sau Magera, responsabilii „măcelului” pe Bega. Redevenind serioşi, să spunem că până acum, apreciam evoluţiile lui Stelică şi prin prisma apărării, una aproape de netrecut. Până sâmbătă. Cu apărarea „varză” şi el a fost un anonim, deşi a avut două intervenţii bune în poziţie unu la unu.
Voicu - evident, gafa sa a hotărât soarta meciului. Şi fără ea, Voicu a demonstrat că Liga I e o pălărie prea mare pentru el şi îi cade pe ochi. Uşor depăşit aproape la fiecare fază, coordonare cu colegul de flanc inexistentă, iar în atac zero barat.
Abrudan - dacă ar fi să-l citeze pe comisarul Moldovan, Tavi ne-ar spune: „un fleac, m-au ciuruit”. Uluit pe toată durata partidei de raidu-rile „poliştilor”, Abrudan nu a putut face nimic să le stopeze, ca de altfel nici unul din colegii din apărare.
Oros - era greu şi pentru el să facă faţă asalturilor adverse în condiţiile în care mijlocul nu ţinea mingea nici măcar până ieşeau fundaşii la centru. Dar asta nu-i scuză slaba evoluţie.
Ezequiaş - de remarcat doar revenirea după mai bine de două luni după o accidentare. În rest, să vină vacanţa.
Roman - aceiaşi 10- 12 kilometri parcurşi într-o perpetuă alergare gen Forest Gump, dar fără nici un orizont tehnico-tactic.
Paulo Adriano - nimic în 45 de minute. Sau, mai bine spus, nimic nou. Câte o recuperare-două continuate de trei- patru pase greşite. Adică… Paulo Adriano.
Ilyeş - s-a zbătut, a încercat ordonarea jocului echipei sale, fără prea mari realizări. Pasele lungi pe Hadnagy sau Surdu n-au fost o soluţie.
Senin - nici el nu a fost acel jucător care ar fi putut aduce limpezime la mijlocul terenului ca la alte jocuri, deşi a muncit mult.
Dedu - nimic în 90 de minute, nu şi-a deranjat omul de marcaj nici măcar cu un brânci. Bine că s-a terminat turul.
Hadnagy - o re
