Unul din locurile in care ne mai putem regla nivelul adrenalinei este si arena sportiva. Acest lucru poate fi valabil si pentru cei care nu vor sa riste nimic. Ei aleg sa stea in tribune si sa faca mare zarva, asta daca ceea ce urmaresc le prezinta si oarece suspans. Altfel, unde mai este adrenalina? Ajungem sa ne atasam de anumiti sportivi sau echipe. Ajungem sa punem si pasiune, lucru absolut normal, doar n-o sa ne pierdem timpul degeaba. Altfel ramaneam acasa. De la pasiune la fanatism este doar un pas. Daca nu reusim sa ne controlam, ajungem sa fim catalogati oamenii junglei, in sens peiorativ. Daca un cotidian central de sport, cu tiraj mare, cataloga Sala Sporturilor ”jungla din Targu- Mures“, referindu-se la atmosfera incendiara care o creeau spectatorii care umpleau arena meci de meci, era un compliment. Riscam insa sa trecem pe partea peiorativa a termenului. Daca suferim cand echipa favorita nu are evolutia pe care ne-o doream sau consideram ca arbitrajul ne defavorizeaza, nu este o solutie sa ne manifestam intr-o maniera rudimentara Acest lucru nu poate decat sa ne aduca deservicii, atat noua, cat si favoritilor: terenuri suspendate, amenzi, sau alte sanctiuni. Cel mai corect mod de a sanctiona o echipa de care suntem nemultumiti nu ar fi sa nu mai mergem la meciurile lor? Daca pana acum atmosfera din Sala Sporturilor era una de ”jungla civilizata”, am ajuns sa constatam ca ne coboram printre primate. Luni, la jocul pierdut de BC Mures pe teren propriu, impotriva CSU Cuadripol Brasov, s-au gasit unii care au considerat ca le este de prisos sapca sau alte obiecte, aruncandu-le in teren. Daca au fost scosi din sala de fortele de ordine si au fost sanctionati, aste problema lor. Imaginea orasului nostru insa, este problema noastra, a tuturor.
Nu cred ca este corect sa ne pedepsim vecinii, prietenii, colegii, care au si ei placerea sa urmareasca o co
