TENDINŢE. Românii relaţionează în parcuri, săli de sport, cluburi, restaurante şi malluri, însă calitatea comunicării a devenit extrem de superficială. Sursa: Vlad Stănescu
Informaţiile care se transmit cu viteze uluitoare şi lipsa timpului îşi pun amprenta şi asupra comunicării dintre români, care au ajus să facă totul „pe fugă“. Spre deosebire de perioada comunistă, locurile de socializare s-au sofisticat, însă calitatea comunicării a avut mult de suferit. Colţul blocului, biserica şi şcoala sunt printre locurile de întâlnire care „nu au murit“.
„Nici nu ai venit bine şi trebuie să pleci“
„Societatea este mult prea grăbită, indivizii nu mai au timp să se simtă bine unul cu celălalt, iar rimul comunicării de acum este cel mai rapid din toată istoria omenirii. În «şezătoarea» de altădată, calitatea întâlnirii era net superioară. Acum 10-20 de ani aveai timpul necesar să comunici“, este de părere psihanalistul Matei Georgescu.
El spune că mai ales relaţiile dintre oameni la sate erau foarte strânse. Fiecare individ îl cunoştea pe celălalt. Pe când la oraş, oamenii nu-şi cunosc nici vecinii de scară. „Asta înseamnă că în «neşezătoarele urbane» relaţiile nu mai au profunzimea şi calitatea «şezătorii de altădată». Astăzi «neşezătoarea» este de tip fastfood, nici nu ai venit bine şi trebuie să pleci. Nevoile profunde ale sufletului în acest context nu mai sunt satisfăcute. Chiar felul în care am început discuţia, când v-am spus să vorbim acum, că mai târziu sigur nu mai reuşim, este sub incident de «neşezătoare », în care nici nu ai venit bine că şi trebuie să pleci“, adaugă Matei Georgescu.
„Coada“, locul unde se legau prietenii
Locurile de comunicare erau cu totul altele înainte de 1990. „De pildă, la cozile la care oamenii aşteptau să cumpere alimente, ajungeai să te cunoşti cu alte persoane,