Cosa Nostra a boss-ului Bernardo Binnu Provenzano este ''lobby sau partid?'' - aşa se intitulează în motivaţia sentinţei care explică condamnările la 430 de ani de închisoare pentru 40 de capi mafioţi, capitolul cel mai delicat consacrat relaţiilor dintre conducerea mafiei siciliene şi politica italiană. Judecătorul pentru audieri preliminare, Piergiorgio Morosini, care a depus la 1 decembrie cele 1.000 de pagini ale motivaţiei, lasă deschis acest semn de întrebare, deoarece mafia poate fi şi lobby şi partid, în funcţie de vremuri.
Ceea ce e sigur, scrie judecătorul, citat de Agerpres, este că boşii districtuali ai Cosa Nostra ''au început încă din 2005 să ţeasă intriga'' în perspectiva alegerilor din 2006. ''Vor să fie pregătiţi pentru momentul crucial în care se va juca partida. Pretind locuri în consiliul primăriilor şi în cel provincial. Aleg candidaţii pentru scrutinul următor şi se pun în mişcare pentru a-i alătura unor persoane influente din cadrul Polului Libertăţii (PdL, coaliţie de centru-dreapta), îndeosebi Forza Italia şi Uniunea democraţilor creştini şi democraţilor de centru. Judecătorul Piergiorgio Morosini a creionat istoria acestor ''reticule politico-clientelare şi reticule ale puterii mafiote'', plecând din a doua jumătate a anilor '80, atunci când, crescând dezamăgirea faţă de DC (democrat-creştini), Cosa Nostra caută un nou vehicul politic pentru interesele sale''.
În alegerile politice din 1987, ''au fost făcute avansuri PSI'' /Partidul Socialist Italian/, dar după primele condamnări din '92, la primul proces de anvergură - odată îndepărtat proiectul de a crea mişcarea separatistă ''Sicilia liberă'' - bossul Bernardo Provenzano ''sugerează căutare de relaţii şi oferire de sprijin unor noi forţe politice naţionale care se nasc pe ruinele vechiului sistem de partide''. Provenzano este neîncrezător în politicieni pe c