Aproape jumătate din minorii declaraţi dispăruţi provin din estul ţării. Poliţiştii spun că deseori tinerii fie cad victimă traficanţilor de persoane, fie sunt răpiţi, abuzaţi sau chiar omorâţi. Mai puţin mediatizate decât cazul avocatei Elodiei Ghinescu, dispariţiile a zeci de tineri din zona Moldovei dau de furcă poliţiştilor.

Din cei 175 de oameni dispăruţi din judeţele Moldovei, peste 40 au vârste sub 18 ani.

Investigatorii spun că este posibil ca ei să fi căzut în plasa traficanţilor de persoane, să fi fost răpiţi sau să-şi fi luat pur şi simplu lumea în cap.

Vara, anotimpul fugarilor

Tinerii pleacă din casa părintească pentru a face bani ca sezonieri sau pentru a-şi demonstra independenţa. Pe de altă parte, centrele de plasament au devenit adevăratele pepiniere de „fugari”.

„În general, intră în anumite cercuri de prieteni care îi determină să recurgă la astfel de gesturi. Din centrele de plasament pleacă mai ales vara, când au ocazia să se ducă pe litoral să facă un ban.

Latura financiară cred că este principalul motiv al dispariţiei lor. Mai sunt şi cei care au o cultură a străzii, consumatorii de aurolac, care se întorc la prieteni”, spune Tiberiu Bantaş, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Iaşi.

„Copiii statului”, cei mai descurcăreţi

Deşi par victime sigure ale traficanţilor de persoane, psihologii spun că, de fapt, copiii instituţionalizaţi sunt cei mai feriţi de astfel de pericole.

„Este puţin probabil ca un adolescent care a fugit dintr-un centru să fie traficat. Au o intelegenţă socială peste medie şi sunt unşi cu toate alifiile.

În general, cei care pleacă au viaţa străzii în sânge”, mai spune purtătorul de cuvânt al DGASPC Iaşi. Când sunt aduşi înapo