Cumpărarea unei case situate într-o zonă fără reţea de canalizare sporeşte investiţia iniţială cu cel puţin 6.500 de lei. Lipsa accesului la un sistem centralizat de canalizare poate fi compensată prin instalarea unei fose. O altă soluţie este utilizarea unei ministaţii de epurare. Fosele au căutare în rândul proprietarilor autohtoni de locuinţe deoarece sunt ieftine şi mai uşor de întreţinut. Modelele cele mai căutate în piaţă sunt fosele mici destinate unui număr de maximum cinci persoane. „Aceste produse au cea mai mare pondere în vânzări. Investiţia minimă este de circa 1.700 de euro. Fosele mai mari depăşesc valoric şi 10.000 de euro”, spune Marian Traian, director general Tecoprest.

Fosele reprezintă nişte rezervoare hidroizolate subterane care colectează apele menajere pentru a fi drenate. Numărul maxim de persoane pe care îl pot deservi este de 50, datorită volumului acestora.

Pentru cinci persoane, consumul mediu estimat este de 1.000 de litri de apă, dimensiunea fiind adaptată acestui volum. „Fosele septice se aleg în funcţie de numărul de utilizatori, ţinându-se cont de faptul că o persoană consumă în medie 200 litri de apă pe zi, cantitate care include toaleta, duşul, bucătăria şi maşina de spălat”, spun reprezentanţii Eco Tad.

Interzis foselor de beton

Traian Marian spune că fosele cerute în piaţă sunt în special din plastic sau fibră. Numărul celor din beton scade considerabil, ca urmare a interdicţiilor impuse de autorităţile din domeniul protecţiei mediului. Legat de amplasarea acesteia, distanţa faţă de casă poate varia.

„Amplasarea foselor nu are restricţii atât timp cât ţeava care leagă casa de fosă are o anumită înclinaţie”, afirmă cei de la Eco Tad. Atenţie trebuie acordată surselor de apă din zonă. „Este obligatoriu ca fosa să fie la cel puţin 10 metri distanţă de cea mai ap