La presiunea SUA, Alianţa caută o formulă prin care să împace Rusia, dar şi Georgia şi Ucraina. Miniştrii de externe ai statelor membre NATO s-au reunit începând de ieri la Bruxelles, pe fondul divergenţelor în legătură cu perspectivele de aderare ale Ucrainei şi Georgiei. La summitul NATO de la Bucureşti, Germania şi Franţa s-au opus acordării celor două foste republici sovietice a Planului de Acţiune pentru Aderare (MAP).

Berlinul şi Parisul au argumentat atunci că Ucraina este prea divizată politic şi că nici Georgia nu este pregătită. Motivul refuzului acordării MAP pentru cele două ţări a fost însă dorinţa de a nu înfuria Rusia.

În cele din urmă, toate statele membre ale Alianţei au ajuns la un compromis: Ucraina şi Georgia au primit promisiunea că vor intra sub umbrela organizaţiei, dar fără a se specifica un calendar precis pentru acest obiectiv.

Problema MAP-ului pentru cele două ţări este rediscutată la reuniunea care se va încheia azi la Bruxelles. Numai că evoluţiile petrecute între timp, respectiv conflictul din Caucaz din luna august, fac, acum, ca discuţiile despre Georgia şi Ucraina să aibă aceeaşi miză: relaţiile cu Rusia.

SUA doresc să transmită un mesaj clar Moscovei, că nu poate intimida Alianţa şi că nu poate influenţa cine să devină membru al NATO şi cine nu.

În acest context, secretarul de stat american în exerciţiu, Condoleezza Rice, a propus ca apropierea celor două ţări de Alianţă să se facă prin intermediul altor structuri, Comisia NATO-Ucraina, înfiinţată în 1997, şi Comisia NATO-Georgia, creată după conflictul ruso-georgian din august.

Washingtonul şi alte ţări susţinătoare ale acestei opţiuni favorizează, astfel, integrarea celor două ţări pe o altă cale. “Credem cu tărie în politica uşilor deschise a NATO”, a menţionat, ieri, Condoleezza Rice.

@N_