- Cultural - nr. 218 / 4 Decembrie, 2008 Asa s-au incheiat alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2008. Fara un partid castigator detasat, care sa se desprinda sensibil de celelalte formatiuni politice si, in consecinta, sa poata emite pretentii legitime la asumarea responsabilitatii de a forma viitorul guvern. In schimb, cu numerosi politicieni cu experienta si reputatie care, in fata noilor exigente ale uninominalului, au cam avut emotii. De altfel, de emotii nu duc lipsa nici conducatorii partidelor politice, pentru care urmeaza o noua etapa: aceea a tatonarilor, a negocierilor si a compromisurilor, pentru a se ajunge la o formula de guvernare cat de cat majoritara si, mai ales, credibila. Absenteismul a fost, insa, si de aceasta data, marea problema a alegerilor. E un absenteism ce tradeaza nimic altceva decat gradul de indiferenta si de lehamite la care au ajuns alegatorii, in urma atator si atator promisiuni neonorate, a atator guvernari esuate si lipsite de orice consecinte in planul nivelului de trai si al unei existente decente. Sentimentul ca nu exista mari diferente intre partidele politice de diverse orientari, ca toate sunt "o apa si-un pamant" a decis, cu asupra de masura, prezenta la vot. In acest fel, nu se poate spune ca vreun partid politic a castigat alegerile. Ca paradoxul sa fie si mai mare, iar culmea ironiei si mai frapanta, s-a intamplat ca alianta PSD+PC, care a obtinut procentajul cel mai mare, sa acumuleze, in cele din urma, mai putine mandate de parlamentari. Oricum, cu totii speram ca aceasta perioada tulbure, pana la desemnarea primului ministru, sa nu se prelungeasca prea mult. E greu de spus cine va fi acel prim-ministru, care va reiesi in urma calculelor, compromisurilor si a negocierilor. Ceea ce e, insa, mai clar e gustul amar pe care alegatorii il au in urma acestui scrutin care nu a decis mare lucru si in care absenteismul a fos