Oferta Bucureştiului cultural devine, de la o lună la alta, din ce în ce mai variată. Concerte şi festivaluri se succed cu o rapiditate ameţitoare, iar piaţa cărţii, dincolo de tradiţionalele tîrguri, se bucură de lansări neconvenţionale, cu invitaţi de pretutindeni şi cu sesiuni de autografe incluse. Parcă niciodată efervescenţa proiectelor n-a fost atît de variată şi de firească, pînă la urmă. De-acum principala problemă devine credibilitatea şi calitatea în contextul cantităţii. Nu ne mai putem plînge că nu avem unde merge, ci putem compara ofertele. Încet, încet, fiecare zi capătă o identitate a specificului literar, după cum locaţiile atrag un anume tip de program. Fie că e spaţiu alternativ (Club A, Poeticile cotidianului ale lui Răzvan Ţupa), fie că ne referim la oficialitatea unor cenacluri (la Muzeul literaturii, „la Mincu“ – Euridice sau, mai nou, la Deko), evenimentele se înmulţesc (s-a deschis de cîteva săptămîni Cafeneaua critică la Casa studenţilor) şi concură semnificativ, în ideea creării unor amatori pentru acest gen de evenimente. Revenirea în peisaj a Efectului de seară m-a bucurat dintr-un motiv foarte simplu. Ac-centul nu cade exclusiv pe lumea literară. Început în noiembrie 2006 în Underworld, proiectul s-a mutat după patru ediţii în Green Hours, care-l găzduieşte şi-n prezent. Printre invitaţi: Augustin Cupşa, Radu Afrim, Mugur Grosu, Vera Ion, Eugen Istodor, Teo Herghelegiu, Simona Popescu, Geanina Cărbunariu, Miruna Vlada, Carmen Vidu. În principiu, pentru acest sezon, schema rămîne aceeaşi. Doi invitaţi, unul din zona literaturii, celălalt actor sau regizor, într-un interval de 2 ore, într-un fel de interviu bilunar, cu public. Pe fundal, proiecţii din spectacole şi un minirecital literar. La prima ediţie din noua serie, organizatorii, Cătălina George şi Ovia Herbert, i-au avut ca invitaţi pe Mihail Gălăţanu, poet nouăzecist, redacto