Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei ProDemocraţia, nu are nimic de reproşat votului uninominal, după primul ciclu electoral desfăşurat în acest mod. Beneficiile sunt clare, spune Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei ProDemocraţia, nu are nimic de reproşat votului uninominal, după primul ciclu electoral desfăşurat în acest mod.
Beneficiile sunt clare, spune Pârvulescu: reducerea numărului de candidaturi, scoaterea partidelor „exotice” din Parlament, asigurarea reprezentării proporţionale, selecţia personalizată a candidaţilor, faptul că în fiecare colegiu există un parlamentar care va asigura legătura directă cu electoratul şi mai ales înlăturarea „dinozaurilor”.
El consideră, totuşi, necesare şi unele revizuiri ale legii: dimensiunea circumscripţiilor variază prea mult, astfel încât există situaţii în care, la acelaşi număr de voturi, reprezentantul unui partid este favorizat dacă a candidat într-un colegiu mai mare.
Reducerea „cauţiunii electorale” – suma plătită de fiecare candidat pentru a se înscrie în cursa electorală, pentru a permite accesul larg la candidaturi.
Sunt mai multe câştiguri ale votului uninominal, consideră fostul consilier prezidenţial, profesor universitar Zoe Petre.
Primul ar fi crearea unor instituţii de vot uninominal în teritoriu, prin care aleşii sunt constrânşi să ia pulsul societăţii româneşti.
Zoe Petre remarcă şi câteva neajunsuri ale caracterului mixt al votului uninominal: nereprezentarea în Parlament a unui mare număr de alegători.
„Nu constituie o problemă faptul că unii parlamentari, care obţin voturi puţine, sunt aleşi cu diferenţe uriaşe de vot faţă de alţii, care nu intră în Parlament, aceasta datorându-se coeficienţilor partidelor.
Legislaţia uninominalului mixt – spre deosebire de uninominalul pur,
