Românii au dovedit la alegerile de la 30 noiembrie că nu mai sunt interesaţi de politică. Gradul de participare la vot înregistrat duminică este cel mai scăzut de după Revoluţie. Dacă în 1990 au mers la urne aproape 15 milioane de alegători, în 2008, numărul acestora s-a redus la jumătate. Doar 7 milioane de români dintre cei 18 milioane cu drept de vot au ales noul Parlament al României.

Prezenţa la vot a românilor la alegerile parlamentare a cunoscut din 1990 şi până în prezent o traiectorie descendentă, numărul alegătorilor veniţi la urne scăzând la fiecare patru ani. Alegerile din 20 mai 1990 reprezintă, din punct de vedere al participării la vot, recordul alegerilor din ultimii 18 ani: 86,1% din alegători au venit la urne pentru a-şi alege senatorii şi deputaţii. În cifre exacte, nu mai puţin de 14,8 milioane din cei 17,2 milioane cu drept de vot au mers să-şi exprime opţiunea pentru Adunarea Deputaţilor şi pentru Senat. Peste doi ani, în 1992, interesul românilor faţă de alegeri s-a menţinut la cote mari, astfel încât la parlamentarele desfăşurate la 27 septembrie gradul de prezenţă la vot s-a ridicat la 76,28%. Asta a însemnat că 12,5 milioane de alegători au călcat pragul secţiilor de votare, din totalul de 16,4 milioane cât aveau dreptul să voteze. Patru ani mai târziu, la alegerile parlamentare de la 3 noiembrie, s-a înregistrat un scor apropiat de cel din 1996. Mai exact, 76,1% dintre români au venit să-şi aleagă reprezentanţii în cele două Camere ale Parlamentului, din totalul de 17,2 milioane prezentându-se la urne 13,1 milioane.

SCĂDERE TOT MAI ABRUPTĂ

În 2000, românii încep să nu se mai arate la fel de interesaţi de procesul electoral. La alegerile de la 26 noiembrie, prezenţa la urne a scăzut cu aproape 10% faţă de 1996, ajungând la 65,3%. Doar 11 milioane de români au decis atunci să voteze, din cei 17,7 milioane