Mircea Cărtărescu: " Într-o cunoscută schiţă a lui Caragiale, un jurnalist, în lipsă de subiecte, îşi bate capul din greu să intre în ascunzişurile minţii Regelui Carol, arbitru suprem în jocul partidelor politice. "

Oare ce-o gândi suveranul, se-ntreabă el, scărpinându-se-n cap şi golind halbă după halbă la berărie. Până la urmă, pe un colţ de masă, încropeşte câteva vorbe, cât să-şi umple coloanele de ziar.

Şi astăzi gazetarii îşi dau la fel cu presupusul, mai ales în situaţii în care nici analiştii experimentaţi şi nici chiar actorii politici nu o nimeresc mai bine. Culmea ironiei, şi în politica de azi, ca şi în cea de acum un veac şi ceva, aceeaşi întrebare ne chinuieşte minţile tuturor: ce gândeşte oare suveranul? Da, nu ce e-n mintea lui Tăriceanu, Geoană sau Boc contează în acest moment de febrile negocieri. Cheia situaţiei se află iarăşi, ca-n atâtea alte împrejurări trecute, la Băsescu, pentru care nici nu se putea o reconfigurare mai potrivită a parlamentului. Băsescu este şi a fost mereu regele situaţiilor încurcate, al forţelor despărţite de un fir de păr, al echilibrului instabil. Iată-l din nou într-o poziţie de forţă, iată-l curtat şi temut de cei care au vrut să-l dea jos, iată-l în poziţia de a spune: tu da, tu nu, la discreţie. Egalitatea deplină dintre cele două mari partide din România este un dar făcut de electorat preşedintelui, de care acesta va profita din plin.

Partidul său, PDL, este cel care va coagula în jurul lui viitoarea alianţă de la guvernare, deşi nu a câştigat el alegerile. Dar el este principalul lor beneficiar. O alianţă care să-l excludă e de negândit în acest moment tocmai datorită prezenţei, acolo sus, a preşedintelui. Dinu Patriciu s-a pronunţat în favoarea unei alianţe PSD-PNL, pe care de mult o cultivă şi-o păstoreşte. Această alianţă a guvernat, de fapt, neoficial şi scandalos, România