Vechi târg important al Moldovei, Murgeniul apare în primele însemnări istorice ca fiind o comunitate de oameni liberi (răzeşi) în timpul domniei lui Alexandru cel Bun. Peste secole, vechiul sat Murgeni a fost desfiinţat de boierul Alecu Sturza a cărui moşie era, şi astfel ia naştere târgul Murgeni în anul 1844. În târgul Murgeni au fost făcute importante descoperiri arheologice: ceramică, unelte din fier (topoare, sape, seceri), arme de luptă şi mai multe monede. În 1864, ţinuturile sunt reorganizate primind numele de judeţe. În urma acestei legi Murgeni formează o comună care era în acelaşi timp reşedinţa subprefecturii târgului din judeţul Tutova. În anii 1921-1944 s-a adăugat mahalaua denumită Satul Nou. Peste zece ani s-au construit fabrica de lactate, centrul de vinificare, căminul cultural, liceul de cultură generală. Unele dintre acestea au mai rămas în picioare şi astăzi, iar altele au fost desfiinţate sau privatizate după căderea comunismului. În anul 2004, comuna Murgeni devine oraş. De oraşul Murgeni aparţin astăzi mai multe sate care-l înconjoară.
Miros de acru şi lemn încins / Murgeniul lor, al părinţilor şi urmaşilor lorRazele de soare molcome şi blânde, ce cu greu străpungeau cerul de opal dintr-o zi de vară târzie, le mângâia obrajii rumeni. De nimic nu le păsa. Se întinseseră toţi trei cât erau de lungi şi de laţi în mijlocul lanului de grâu, departe de micuţa comună care-i găzduia. Închiseră ochii. Acum erau pe malul mării, murdari de nisip din cap până-n picioare, acu’ erau în curtea bunicilor mozoliţi de dulceaţă pe la bot sau în pridvorul casei părinteşti. Un vânt uşor adia printre spicele de grâu, mângâindu-i-le şi unduindu-le într-o melodie numai de ei închipuită. Un foşnet şi o linişte.
"Iar aţi rătăcit, măh, drumu’ spre casă? Hai daţi-i bice! Acas’ cu voi". Liniştea se sparge. Cerul nu mai e de opal, vântul
