Pentru un anumit tip de clienti, creditul cu dobanda fixa e preferabil celui cu dobanda variabila, in primul rand pentru ca rata e usor de bugetat. In socotelile personale sau ale familiei va fi o cheltuiala previzibila; afli de la bun inceput cat e rata si nu iti mai bati capul cu fluctuatiile de pe piata monetara.
Pe termen lung alegerea e atractiva mai ales pentru credite ipotecare si daca imprumutul e facut cand dobanzile sunt scazute. Daca, ulterior, banii se scumpesc debitorul nu e afectat. Rata ramane la acelasi nivel, iar daca moneda in care s-a imprumutat e aceeasi cu cea in care are veniturile, a scapat si de bataia de cap provocata de riscul valutar.
Cum e insa cand piata dobanzilor e deja foarte sus? Sa te inhami la o dobanda fixa pentru un credit de nevoi personale pe 10 ani nu mi se pare chiar o afacere. Daca dobanzile scad? Cum e sa vezi ca platesti 15-16% dobanda nominala cand piata ajunge la 7-8%, deci la jumatate?
E-adevarat, o solutie ar putea fi refinantarea, in momentul in care dobanzile au coborat suficient de mult. Nu uitati insa ca nimic nu vine pe gratis, asa ca la refinantare trebuie sa luati in calcul costurile aferente: comisionul de rambursare anticipata al vechiului imprumut, costurile de acordare a noului imprumut, iarasi batai de cap cu birocratia bancara. Diferenta dintre vechea dobanda fixa si cea noua trebuie sa fie indeajuns de mare ca sa merite efortul si cheltuiala. Cu socotelile de rigoare, ramane insa o varianta de luat in calcul.
In piata sunt oferte de creditare cu dobanda fixa dar va sugerez sa va ganditi bine inainte de a lua banii. Unele banci, cum este BRD cu Expresso, pentru acelasi produs de creditare au si dobanda fixa (18,25%, DAE 27,19%), si variabila. La fel, BCR, care are o promotie valabila pana la sfarsitul anului, la creditul Divers in lei, destinat nevoilor personale, cu dob