METAL DULCE. Fabricată în pivniţa unei cetăţi săseşti, delicatesa este o comandă obişnuită a corporaţiilor şi lanţurilor hoteliere cunoscute. O pralină învelită în metal de 22 de carate pleacă din fabrică cu preţul de 10 lei bucata. Sursa: Vlad Stănescu

După decenii în care s-a făcut cunoscută prin fabrica de covoare, Cisnădia iese, acum, din rândul oraşelor uitate printr-o afacere adusă de belgieni, în 1996. Vedete nu mai sunt covoarele, ci o delicatesă dulce. Cei 23 de angajaţi ciocolatieri de la Pralin „confecţionează“ praline şi alte figurine cu aproximativ 70 de feluri diferite de cremă. Dintre „delicatesele“ pe care le fabrică, cea mai deosebită este desertul cu aur de 22 de carate.

„Venind în contact cu ideea de «fusion» (n.r. - amestec), de la ciocolata cu piper roşu, cu boia, curry sau tot felul de condimente pe care le ştiam pentru alte mâncăruri şi nu pentru ciocolată, am făcut şi legătura între medicina tradiţională care folosea metalele rare pentru vindecarea bolilor articulare. Am vrut să îmbinăm principiile active ale acesteia cu aurul sau argintul din două motive: estetic, să arate mai interesant, şi principiile curative ale metalelor“, spune managerul companiei, Florin Balan.

Cei câţiva micromi de aur, aplicaţi manual pe pralinele de ciocolată, fac ravagii de Valentine’s Day sau de Crăciun. Deşi aurul nu dă niciun fel de gust, preţul include materialul şi manopera, o pralină costând, la plecarea din fabrică, 10 lei. Cutiile au atâtea bucăţi câte cere clientul, de la una singură până la nouă. Migala cu care foiţa este suprapusă pe bomboană şi fragilitatea ei dau cele mai interesante modele. Figurina cu care se „pupă“ această modă este, aşa cum spune directorul, inimioara de ciocolată.

Personalizarea - prima dorinţă a clienţilor

Producţia din pivinţa în care funcţionează Pralin se bazează