Minunăţia de genunchi înseamnă nu numai libertatea de mişcări diverse, ci şi o ciudată îmbinare a contrariilor. Genunchiul este şi o articulaţie instabilă, cu capetele oaselor alunecând precum nişte bile pe o tipsie, dar şi o articulaţie zdravănă, stabilă, fiindcă patru ligamente puternice ţin în frâu oasele perfect lustruite.
Unul dintre cei mai buni medici ortopezi, dr Rodica Marinescu, medic primar şi şef de secţie la Spitalul Colentina, a explicat arhitectura superbă a genunchiului, dar şi păcătoasa de artroză apărută prin trecerea anilor, când se tocesc cartilajele din articulaţie, meniscurile şi articulaţia capătă o uzură avansată.
Factorul care aduce în genunchi această degradare este în primul rând obezitatea. Dar există şi artroze provocate de alte boli ale pacientului. Îndepărtarea meniscurilor, care într-o perioadă se făcea pompieristic, duce la artroză timpurie.
Fracturile oaselor din apropierea genunchiului generează şi gonartroza. Bolile reumatismale înlesnesc instalarea artrozei în genunchi. Când este deviat axul genunchiului, cartilajele se uzează în aumite porţiuni, ajungându-se la dureroasa frecare os pe os.
Primul semn al artrozei este durerea în genunchi. La început nu intensă, dar sâcâitoare. Ea apare la mişcare, dar poate dispărea după câteva minute prin mişcarea genunchiului. Avansarea gonartrozei se traduce prin durerea ce apare la eforturi tot mai mici.
Al doilea simptom al gonartrozei este reducerea mobilităţii genunchiului. La debutul bolii este o redoare, adică o înţepenire a genunchiului, dimineaţa sau după ce omul stă mult pe scaun. Apoi se diminuează semnificativ mobilitatea şi la îndoirea lui, şi la întinderea articulaţiei. Apar şi zgomote, pocnituri în timpul mişcării din genunchi. Omul nu mai poate merge corect, e silit să apeleze la basto
