Noul Parlament, cu un continut dezamagitor pentru cel putin un roman - presedintele, care a si spus-o public - va intra in functiune, la parametri normali, in cel mult doua saptamini. Daca pina acum am avut Guvern minoritar, de atunci incolo vom avea Parlament minoritar, dat fiind ca el are sustinerea a 40 la suta dintre romani si se bazeaza pe indiferenta celorlalte 60 de procente. Un alt dezavantaj este ca densitatea alesilor a ramas la fel de mare ca si in vechea lege: 334 de deputati si 137 de senatori. In schimb, beneficiul celor care i-au trimis acolo este doar teoretic mai consistent decit in legislaturile trecute. Asta nu mai tine de criza de legitimitate, ci de obrazul fiecarui parlamentar. Un colegiu electoral pentru Camera Deputatilor numara aproximativ 65-70.000 de locuitori. In conditiile unei prezente medii la vot de 40 la suta, inseamna ca la urne au ajuns cam 25-30.000 dintre cei cu drept de vot, dintre care o treime a decis cistigatorul. Este situatia cea mai des intilnita in cazul viitorilor deputati. Insa acesti parlamentari vor fi obligati - moral, cel putin - sa-i reprezinte in egala masura atit pe cei care au tinut la alegeri cu adversarii politici, cit si pe aceia care au preferat sa nu voteze. Suma acestei responsabilitati se va vedea abia peste patru ani, cind oamenii vor tine cont de ceea ce li s-a intimplat bun sau rau si vor vota pentru continuitate sau, in cel mai fericit caz, pentru altcineva. A treia posibilitate - care reprezinta si cel mai mare risc - este ingrosarea rindurilor absentilor la vot.

Schimbarea alesilor pe parcurs este, de asemenea, o procedura mai mult teoretica. In Romania inca nu s-a vazut un ales local destituit din functie in urma unei initiative civice. Cu atit mai putin vom avea prilejul sa asistam la o minirevolutie locala, menita sa inlocuiasca un deputat ori un senator acuzat ca nu si-a respectat anga