Comisia Europeană vine în ajutorul lucrătorilor străini cu un raport pozitiv despre contribuţia acestora la creşterea economică. Aderarea ţărilor din Est la UE nu a adus în „vechea Europă” mai mulţi imigranţi decât au prognozat specialiştii şi nici nu a perturbat piaţa muncii acolo unde nou veniţii au ales să lucreze.
În ciuda mărimii semnificative, migraţia intracomunitară din ultimii trei ani nu a atins dimensiunile prevăzute de unii observatori.
Raportul Comisiei Europene arată că, de la marea extindere a UE din 2004, numărul cetăţenilor din cele 10 noi state membre care s-au stabilit în ţările din „vechea” UE (formată din 15 membri) este de aproximativ 1,1 milioane, la care se adaugă alţi 900.000 care se aflau deja acolo din 2003. În topul preferinţelor străinilor se află Irlanda, unde numărul est-europenilor reprezintă aproape 5% din populaţia activă, urmată de Marea Britanie, cu 1,2%.
Deşi menţionează că imigraţia va spori în următorii ani, documentul aduce argumente menite să-i liniştească pe vesticii care se tem că „instalatorii polonezi” i-ar lăsa fără locuri de muncă: 48% dintre imigranţii care lucrează în UE sunt necalificaţi şi numai unu din cinci are calificare înaltă.
Sunt sectoare în care localnicii nu se angajează, iar cererea de forţă de muncă este mare. Mai mult, nu există date care să arate că recenta mobilitate intraeuropeană a provocat perturbări pe piaţa muncii din Vest. Până în prezent, niciun studiu nu a descoperit un impact negativ asupra angajaţilor ţării-gazdă, a salariilor sau sistemelor de protecţie socială.
Ca să elimine şi ultimele temeri, UE susţine că, din cauza încetinirii ritmului de dezvoltare a economiilor, numărul muncitorilor care vor veni să lucreze în Vest va scădea. O tendinţă deja vizibilă în Marea Britanie şi Irlanda, care cunoscuseră un vârf în 2
