Legea reţinerii datelor electronice îi mai scapă de o grijă pe mafioţi, pedofili, traficanţi şi corupţi. Considerând reglementările europene „excesive”, Parlamentul României a mai pus o barieră în calea procurorilor care îi anchetează pe cei mai periculoşi infractori. Pe 21 noiembrie a fost publicată, în Monitorul Oficial, Legea privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii.
Actul normativ a avut nevoie de nouă luni ca să treacă prin Parlament, deşi fusese depus de Guvern în procedură de urgenţă.
Directiva europeană este „excesivă”
Motivul urgenţei l-a constituit o scrisoare trimisă de Comisia Europeană în 27 noiembrie 2007, prin care Guvernul era avertizat că a fost declanşată prima fază a procedurii de încălcare a aquis-ului comunitar de către România.
Proiectul de lege trimis la Parlament cuprindea prevederile unei directive europene (2006/24/EC), care ar fi trebuit să fie transpusă în legislaţia internă până pe 15 septembrie 2007.
Documentul prevede obligaţia furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţie de a asigura o bază de date pentru localizarea, cercetarea şi descoperirea infracţiunilor.
Mai precis, furnizorii europeni de asemenea servicii sunt obligaţi să păstreze datele de trafic (listingurile convorbirilor telefonice, jurnalele de trafic pe internet ale utilizatorilor etc.), pentru o perioadă cuprinsă între şase luni şi doi ani, fără să înregistreze însă conţinutul acestor comunicări. Modul în care autorităţile competente accesează, la nevoie, aceste date, a fost lăsat la latitudinea fiecărei ţări.
Unul dintre cei care au militat pentru modificarea directivei europene, deputatul V
