Constantin Ticu Dumitrescu (27 mai 1928-5 decembrie 2008)
Constantin Ticu Dumitrescu s-a nascut in 1928, in judetul Prahova.
A urmat destinul familiei sale in lupta impotriva comunismului, fiind arestat in repetate randuri de Siguranta si Jandarmeria comunista pe cand era elev sau student (1945-1948). A fost eliminat din Facultatea de Drept inainte de a fi arestat de Securitate si condamnat ca detinut politic la ani grei de inchisoare. Dupa eliberare, la cererea sa de a continua studiile universitare, Ministerul Invatamantului, intr-o comunicare oficiala, ii respinge solicitarea, motivand ca "se mentine eliminarea din toate universitatile din tara pentru activitate antidemocrata".
Dupa eliminarea din facultate, urmarit de Securitate, devine fugar, pentru ca in 1949 sa fie arestat si apoi condamnat ca detinut politic. Eliberat in 1953 cu domiciliu obligatoriu, este rearestat si condamnat la 23 de ani de munca silnica pentru crima de uneltire. A supravietuit detentiei din inchisorile si lagarele de exterminare comuniste, fiind eliberat in 1964, odata cu gratierea tuturor detinutilor politici din Romania.
Pentru a-si castiga existenta si totodata ca masura de autoizolare, a lucrat pe diferite santiere forestiere din Muntii Cernei, Muntii Bucegi, Muntii Oituz si Muntii Vrancei. A prestat diferite munci (sef echipa, muncitor, functionar tehnic). Dupa 1970 a devenit seful unui mic santier de constructii forestiere din Vrancea, care a fost timp de 17 ani consecutiv printre cele mai eficiente si rentabile santiere din cadrul Ministerului Economiei Forestiere si de aici, venind de la sine, diplome si medalii, pe care insa nu le-a cerut si nu le-a dorit niciodata.
La 22 decembrie 1989 a patruns cu ceilalti oameni de curaj in sediul Comitetului Central, participand la evenimentele respective. De atunci s-a implicat in lupta pentru edificarea democr