Inca din seara zilei de 30 noiembrie, PSD si-a clamat dreptul de a forma viitorul guvern - intai pe baza unor exitpoll-uri eronate, apoi incurajati de diferenta (infima) cu care a castigat votul popular, iar in final stimulat de faptul ca insusi presedintele Basescu l-a declarat "castigatorul moral" al alegerilor. Fara indoiala, seful statului urmarea sa proiecteze imaginea de presedinte impartial, situat deasupra partidelor politice si totodata sa-i avertizeze pe liberali ca este dispus sa accepte o coalitie PD-L-PSD daca PNL nu renunta la pretentiile sale maximale, cum ar fi numirea premierului.

Calitatea de castigator moral al alegerilor este discutabila in cazul PSD, avand in vedere faptul ca, desi scrutinul a fost programat in asa fel incat electoratul din clasa mijlocie, care nu-i este favorabil, sa fie absent, participarea electoratului rural nu a fost suficient de convingatoare pentru a-i asigura o victorie clara. In final, PSD a obtinut mai putine voturi decat in 2004, ceea ce numai castig nu este, iar PD-L si-a dublat numarul de mandate de unul singur. Ca rezultatele alegerilor au fost sub asteptari s-a vazut pe fetele cenusii ale liderilor pesedisti in seara de 30 noiembrie. Luptele care s-au desfasurat, apoi, la scena deschisa, intre factiunile partidului au scos la iveala cele doua obsesii ale pesedistilor: accesul la putere si dusmania fata de Traian Basescu.

Pornind de la premiza ca telenovela negocierilor in trei, care a ocupat ecranele tot weekend-ul, a fost doar o operatiune de imagine pe care fiecare a desfasurat-o cum a stiut mai bine, independent de negocieri, constatam ca, in aceste zile, PSD a facut cele mai multe volte si a pendulat intre o curte aproape comica pe care Mircea Geoana, Miron Mitrea, Ilie Sarbu, Marian Oprisan si Liviu Dragnea le-au facut-o presedintelui Basescu si PD-L, pe ai carui lideri i-au urmarit pana si in t