Prin modalităţi „neortodoxe“, instituţiile bancare autohtone urmăresc profitul substanţial şi în cel de-al patrulea trimestru, spun economiştii. Sursa: Reuters

După ce, în primele nouă luni ale acestui an, băncile afişau profituri de sute de milioane de euro, în octombrie mai multe instituţii comerciale de creditare au „întins mâna“ la Banca Naţională, cerând ajutor financiar sub forma facilităţii de credit (Lombard). Mai mult, acestea au cerut şi relaxarea normelor de creditare date de banca centrală, de teamă ca nu cumva profiturile pe cel de-al patrulea trimestru să le scadă prea mult. Potrivit oficialilor BNR, în ianuarie 2009 acestea ar putea fi revizuite.

În opinia profesorului de economie Daniel Dăianu, comportamentul băncilor româneşti în momentul de faţă nu este tocmai unul ortodox. Pe de-o parte, ele îi solicită guvernului să subvenţioneze dobânzile umflate la creditele contractate de IMM-uri, iar, pe de altă parte, îi cer statului să le ofere dobânzi mai mari la titlurile de stat. Aceasta în condiţiile în care băncile-mamă din ţările de origine sunt capitalizate de stat. „Băncile comerciale trebuie să reducă marjele pe care le practică între dobânzile la credite şi dobânzile la depozite“, consideră europarlamentarul Dăianu.

Băncile nu-şi estimează profitul pe ultimul trimestru

Diferenţa de aproape 25 de puncte procentuale între dobânzile la depozite şi cele la credite trebuie să acopere atât costurile împrumuturilor interbancare, cât şi nevoia generării unui profit necesar funcţionalităţii sistemului bancar.

Autoritatea Naţională de Protecţie a Consumatorului (ANPC) ar trebui să se autosesizeze în privinţa băncilor care au dobânzi de 10% la depozite, iar pentru creditele în derulare - până la 35%, a declarat Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR. Legat de profiturile băncilor pe ce