Cum ţine românul post? "Trebuie să ţinem seama că românul are de trecut o perioadă destul de lungă de post, pe parcursul unui an" – ne spune, pentru început, Maria Cristea Şoimu, autoarea volumului "Reţete de post şi sărbători creştine" (Editura Cartex, Bucureşti). "Pentru cele şase săptămâni de post dinainte de Crăciun omul are nevoie de o mulţime de alimente, pe care, prin tradiţie, şi le pune la adăpost către sfârşitul toamnei".

Ce se poate mânca, în această perioadă, "când nu mai este lobodă, nu mai sunt multe alte verdeţuri?" "Specifică bucătăriei româneşti – mai ales celei ţărăneşti – este fiertura de legume. Aceasta poate fi acrită cu roşii – pentru că nu există gospodină să nu aibă puse roşii la murat, la sare sau, pur şi simplu, strânse împreună cu alte legume, tocate şi păstrate pentru iarnă în recipiente mici, în beci. Fiertura de legume se mai poate acri cu zeamă de varză sau cu zeamă de murături." Maria Cristea Şoimu ne împărtăşeşte apoi şi câteva dintre secretele deprinse de la bunica sa, "care a slujit ca bucătăreasă la o curte boierească din zona Odobeştiului": "Eu fac ciorba acrită cu zeamă de murături. Pun în ciorbă şi o sfeclă roşie, tăiată în patru, sau pun chiar felii dintr-o sfeclă acrită alături de murături. Bunica ţinea adevărate discursuri despre aceste tradiţii de post. Îmi spunea: «Mamă, înainte se ţinea post cu mămăligă cu prune verzi, cu chisăliţă de corcoduşe, cu fasole, cu cartofi, cu arpacaş». Am de la bunica vreo cinci reţete diferite cu arpacaş, şi nu sunt reţete de colivă, ci de arpacaş cu prune uscate, cu prune afumate, cu ciuperci uscate, ori reţete de sarmale care au în umplutură arpacaş în loc de orez".

Varza pentru sărmăluţe…Cam tot acum, pe final de an – de fapt, până la Sfântul Andrei, ce abia trecu – se pune şi varza la murat. Varza cea bună pentru "învălit" sarmale, în zilele de post ori "de d