Un om de marketing nu are iluzii. El se aseamănă, într-un fel, cu un copil care ştie că Moş Crăciun nu există. Privit din afară, se comportă ca toţi ceilalţi, dar pe dinăuntru e altfel. Cunoaşterea prematură a adevărului îi poate aduce bani, succes, recunoaştere, dar nu bucurie. Nu mai ştie să se joace. Ştie doar să câştige. A aflat de timpuriu că de azi înainte, oricât ar fi de valoros, rezultatul va fi că va vinde, să zicem, mai mult săpun. Oare mai multe tone de
Un om de marketing nu are iluzii. El se aseamănă, într-un fel, cu un copil care ştie că Moş Crăciun nu există. Privit din afară, se comportă ca toţi ceilalţi, dar pe dinăuntru e altfel. Cunoaşterea prematură a adevărului îi poate aduce bani, succes, recunoaştere, dar nu bucurie. Nu mai ştie să se joace. Ştie doar să câştige. A aflat de timpuriu că de azi înainte, oricât ar fi de valoros, rezultatul va fi că va vinde, să zicem, mai mult săpun.
Oare mai multe tone de „ceva“ e tot ce poţi realiza în marketing? Fascinaţia recentă a publicului pentru marketing nu mi-o explic decåt prin fascinaţia mielului faţă de cuţit. Aşa cum sclipirea oţelului este şi ultima imagine din viaţa nevinovatului, tot aşa şi noi, consumatorii, vom avea, probabil, în faţa ochilor imaginea sclipitoare a unei reclame chiar înainte de a realiza că nu avem nicio şansă.
Un citat de pe site-ul unei mari corporaţii internaţionale: „Sunt ingredientele naturale mai bune decåt cele artificiale? Nu. Tot ce există, natural sau fabricat, este compus din substanţe chimice. Substanţele chimice sunt baza pentru tot ceea ce se face. Preocuparea recentă a consumatorilor pentru ingredientele «naturale» şi «artificiale» i-a condus pe unii oameni la concluzia greşită cum că ingredientele naturale sunt inerent mai bune decåt cele fabricate.“*
Lumea este o piaţă şi cunoaşterea marketingului îţi dă acces chiar la textura acestei