Thomas Hammarberg analizează pentru „Adevărul“ respectarea drepturilor omului, în România la împlinirea a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, de către Thomas Hammarberg analizează pentru „Adevărul“ respectarea drepturilor omului, în România la împlinirea a 60 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, de către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite.
Adevărul: Credeţi că drepturile fundamentale ale omului sunt respectate în România? Există minorităţi sexuale, etnice, religioase discriminate?
Thomas Hammarberg: Principala îngrijorare vizează modul în care sunt respectate drepturile omului în cazul comunităţii rrome. Majoritatea rromilor trăiesc în circumstanţe dificile. Aceştia sunt mult în urma populaţiei majoritare în ceea ce priveşte accesul la un cămin, la sănătate, educaţie sau în ceea ce priveşte şansa de a căpăta un loc de muncă.
Dar au participat la alegerile legislative ...
Chiar şi după aceste alegeri legislative, ei continuă să fie slab reprezentaţi în Parlament. Mă bucur însă că politicienii importanţi au renunţat la a mai face declaraţii rasiste la adresa minorităţii rrome. Unii lideri ai acestei comunităţi au cerut chiar discuţii interne pentru a stabili un set de reguli în propria comunitate.
Mai aveţi multe de făcut până a ne asigura că şi copiii rromilor se vor putea bucura de drepturi egale la educaţie. O altă problemă majoră este cea a tinerilor infectaţi cu HIV în timpul perioadei comuniste. M-am întâlnit cu unii dintre aceştia şi mi-au zis că se simt dicriminaţi în anumite situaţii, în general deoarece alţi oameni sunt ignoranţi.
România a pierdut numeroase procese la CEDO. Ce spune acest lucru despre sistemul judiciar din România şi despre modul în care autorităţile respectă drepturile omului?
