Vechiul dicţionarul explicativ al limbii române spune că superstiţia e o prejudecată care decurge din credinţa în spirite bune şi rele, în farmece şi vrăji, în semne prevestitoare, în numere fatidice sau în alte rămăşiţe ale animismului şi ale magiei. Noul dicţionar al limbii române spune despre superstiţie că este credinţa primitivă în forţe supranaturale, un comportament bazat pe credinţa în forţe supranaturale, o credinţă în semne prevestitoare. Se spune că oamenii care s-au lovit în viaţă de necazuri şi ghinioane inexplicabile au devenit persoane superstiţioase, drept pentru care am încercat să aflăm părerea consilierilor judeţeni care au o viaţă cu multe urcuşuri, coborâşuri, cu multe tentaţii şi eşecuri. Majoritatea consilierilor declară că sunt credincioşi, cred în Dumnezeu si nu în superstiţii şi hazard. Szalkay Iosif Carol (UDMR) afirma ca are „superstiţii legate de numerologie, mai ales de vineri 13”. Si ne da un exemplu: „Eu în data de 13 nu conduc maşina, nu mă întorc niciodată din drum dacă am uitat ceva acasă.” Superstitia are si partile ei bune: „numerele 3, 5 şi 8 îmi aduc noroc, drept pentru care le joc la loto”, ceea ce nu e rau, mai ales daca si castiga cu ele. Fiind si presedintele clubului de baschet, Szalkay Jozsef are o superstitie si din domeniul sportului; „Inaintea fiecărui meci îmi fac cruce de trei ori şi în general îmi aduce noroc!”, declara el cu convingere.

Consilierul judetean Teofil Moldovan (PSD) are unele superstitii incercate. Ghinionul il pune pe seama unei galeti goale, si daca ii iesiti in cale cu o galeata goala il puteti chiar intoarce din drum, „pentru că în ziua aceea am ghinion.” Superstitios din fire are si antidot impotriva ghinionului: „Pentru a alunga spiritele rele port la gât un lanţ şi o cruciuliţă sfinţită la o biserică”, spune consilieriul care in copliarie a avut probleme si cu deochiul, dar nu crede in