Indiferent de momentul apariţiei lor, ideile mari nu vin decât într-o minte pregătită. Invenţiile şi inovaţiile sunt barometrul dezvoltării unei societăţi, spun specialiştii în domeniu. În România, grosul invenţiilor vine de la persoane fizice, şi nu de la companii. De la grecul Arhimede, celebru graţie descoperirii principiului fundamental al hidrostaticii, numeroşi cercetători şi inventatori au strigat măcar în gând „Evrika!“ (Heureka! - Am găsit!).
În România zilelor noastre, o idee nouă nu face însă prea mulţi bani, iar inventatorii sunt mai degrabă alergători singuratici într-un maraton. Invenţiile lor sunt premiate la târguri în străinătate, la care bugetul nici măcar nu le permite autorilor să ajungă, dar aproape nimeni nu le cunoaşte la ei acasă.
Indicator al stadiului de dezvoltare industrială a unei ţări, în Occident, 70-80% din invenţii provin de la firme, restul de la persoane fizice.
„În România, lucrurile stau taman pe dos: 65-70% din invenţiile româneşti provin de la persoane fizice, majoritatea pensionari.
15% sunt realizate în universităţi tehnice şi în institutele de cercetare şi doar un număr foarte mic de la firme“, ne-a declarat Valeriu Geambazu, purtător de cuvânt la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci (OSIM).
Acesta mai spune că persoanele fizice, mai ales pensionarii, nu au bani să-şi aplice invenţiile. În plus, nu există o structură de stat sau privată care să îi adune la un loc pe inventatori.
„Unii iau credite de la bănci sau se împrumută de la rude pentru a-şi pune ideile în aplicare, alţii vând aceste brevete“, mai precizează oficialul OSIM.
Cum ajung ideile la coş
Pentru a-şi pune la adăpost ideile, inventatorii apelează la brevete. Atât la nivel mondial, cât şi în România, din 100 de oameni care depun documentaţia pen
