Comisia pentru agricultură din Parlamentul European a colectat de la 20 de fermieri din judeţ şi 5 reprezentanţi ai unor asociaţii de agricultori din ţară din România o listă impresionantă de probleme pe care le întâmpină în activităţile agricole, de la legumicultură şi horticultură, cultivarea cerealelor şi plantelor tehnice şi industria laptelui.

1 /.

Alături de ei agricultorii din Bulgaria şi Polonia s-au plâns că nu sunt suficient de mult ajutaţi să elimine decalajele evidente faţă de agricultura din celelalte ţări europene, nivelul subvenţiilor fiind mai mic faţă de agricultori europeni, deşi funcţionează pe aceeaşi piaţă.

„Agricultura din România are de recuperat un decalaj tehnologic important, la noi încă se fac lucrări agricole cu tractoare vechi de 20 – 25 ani, costurile pe hectar fiind mult mai mari decât în ţările UE.”, a precizat Nicolae Sitaru, fermierul care a condus delegaţia României.

Fermierii români s-au mai plâns şi de interdicţia impusă pentru terenurile agricole de la noi ca soia modificată genetic să nu mai fie cultivată, deşi europenii consumă din producţia importată din Argentina, Brazilia ori SUA.

Pesimism european

Optimismul agricultorilor din estul Europei a fost temperat de Neil Parish, preşedintele comisiei pentru agricultură şi dezvoltare rurală a Uniunii Europene, care a ţinut morţiş să le atragă atenţia că bani mai mulţi la subvenţiile agricole pentru agricultorii din ţările intrate după 2004 în Uniune înseamnă o diminuare a cotelor fermierilor din celelalte state. El a promis că repartizarea fondurilor pentru agricultură va ţine cont şi de nevoia dezvoltării rurale în ţări ca România şi Bulgaria. „Eu ştiu că aveţi aşteptări mari de la Uniunea Europeană şi-mi aduc aminte de o zicală care spune că mai bine e să primeşti un degetar de ajutor decât o tonă de compasiune!