A primit de curand Marele Premiu la prima editie a Galei Jurnalismului Cultural organizata la Iasi de Fundatia Culturala "Timpul". O buna ocazie de a-l chestiona in legatura cu situatia si viitorul jurnalismului cultural de la noi. Alex Leo Serban a fost votat Cel mai bun critic roman de film de catre utilizatorii site-ului de profil cinemagia. ro, scrie in "Dilema Veche" si "Idei in dialog", a scos trei carti si este o prezenta activa in viata publica de la noi.
- Cum apreciezi calitatea jurnalismului cultural de la noi? Dar pe cea a publicului?
Eu cred ca jurnalismul cultural de la noi este in mare suferinta - si nici in alte locuri (cu traditie) nu se simte prea bine, ca sa zic asa. Am mai spus-o si o repet: jurnalismul cultural este Cenusareasa presei din Romania si, cu exceptiile de rigoare, cei care il fac dau senzatia ca-l fac pentru ca nu pot face altceva.
Cam cum era inainte (mai este?), cand multi dadeau la Filologie pentru ca nu erau buni de altceva.
Este un cerc vicios provocat de o increngatura (convergenta, insa) de lucruri: proasta parere a "managerilor" de la noi despre cultura, ca atare proasta ei ras-platire; starea tot mai precara a institutiei cronicii la nivel global; declinul autoritatii, ca fenomen general; dezinteresul crescand al publicului pentru orice inseamna opinie profesionista - mai ales in zona culturala, unde democratia blogurilor da impresia ca oricine se pricepe la orice.
Publicul, pana la urma, nu poate fi decat rezultatul devalorizarii jurnalismului cultural - un reflex al lui - si, in acelasi timp, mobilul si "argumentul" managerilor care, dupa ce au compromis profesionismul jurnalismului cultural, invoca acum dezertarea publicului...
- Stie publicul de la noi sa recepteze valoarea? Poate deosebi valoarea de imitatie?
Discernamantul se capata in timp, deci se c