Situaţia susţinerii parlamentare a viitorului guvern se aseamănă foarte mult cu configuranţia parlamentară de după alegerile din 1990. Potrivit rezultatelor alegerilor din 20 mai 1990, FSN (rădăcina comună a PSD şi a PD-L) a obţinut la Camera Deputaţilor 263 de mandate, ceea ce reprezenta 66,41%. Mai trebuie adunate aici şi mandatele unor partide care din 1990 până în prezent au fost absorbite de FDSN/PDSR/PSD sau de FSN/PD/PD-L. Astfel, în calcul întră cele nouă mandate ale
Situaţia susţinerii parlamentare a viitorului guvern se aseamănă foarte mult cu configuranţia parlamentară de după alegerile din 1990. Potrivit rezultatelor alegerilor din 20 mai 1990, FSN (rădăcina comună a PSD şi a PD-L) a obţinut la Camera Deputaţilor 263 de mandate, ceea ce reprezenta 66,41%. Mai trebuie adunate aici şi mandatele unor partide care din 1990 până în prezent au fost absorbite de FDSN/PDSR/PSD sau de FSN/PD/PD-L. Astfel, în calcul întră cele nouă mandate ale PUNR şi cele nouă ale PDAR (fiecare cu o pondere de 2,27% din Camera Inferioară), formaţiuni absorbite de PD (PDAR a fuzionat cu PNR condus de Virgil Măgureanu, înainte ca PNR să fie preluat de PD). În dreptul PSD intră cele cinci mandate ale defunctului Partid Socialist Democrat (1,26%), precum şi cele două ale PSDR condus de Sergiu Cunescu (0,51%). Astfel, totalul de mandate pe care partidele ce compun acum coaliţia semnatară a Parteneriatului pentru România era, în primul parlament de după 1990, de 286, adică 72,22%. După alegerile din 2008, PD-L a obţinut 115 mandate de deputaţi (36,62%) în timp ce PSD+PC a obţinut 114 mandate (36,31%), ceea ce reprezintă un total de 72,93%.
La Senat, comparaţia între 1990 şi 2008 este următoarea: în 1990, FSN deţinea 91 de mandate (76,47%), la care se adaugă cele două ale PUNR, de unde rezultă un total de 93 de senatori, adică 78,15% din acest for legislativ.
