Filosofii au avut dreptate: avem un simt al dreptatii. Innascut. Prezent in circuitele neuronale. Cel putin asa spun rezultatele unui studiu recent publicat in revista Neuron. Atunci cand trebuie sa judece vinovatia sau nevinovatia unor prezumtivi infractori, creierul nostru raspunde de parca ni s-ar fi facut in mod direct o nedreptate.
Studiul a fost imaginat si efectuat de o echipa interdisciplinara de cercetatori, specialisti in neurostiinte si drept, de la Universitatea Vanderbilt, Tennesee. 16 voluntari au avut de analizat si judecat o serie de scenarii implicand infractiuni, asta in timp ce se aflau intr-un tomograf.
A fost analizata activitatea creierului (nivelul de irigare cu sange a diferitelor zone ale creierului) in timp ce subiectii vizualizau diferite scenarii care implicau comiterea de infractiuni: de la infractiuni minore, ca furtul unei poste, pana la crime, comise in tot felul de cricmustante.
Ce s-a descoperit ? In primul rand, ca in functie de scenariile vizualizate, exista diferente de activitate intr-o zona din cortexul prefrontal. Ea este diferit activata, se pare, in functie de felul in care subiectii recunosc gradul mai mare sau mai mic de vinovatie al faptasului unei infractiuni.
Cand aveau de-a face cu scenarii in care autorul crimei era evident, subiectii aveau, toti, o arie din cortexul prefrontal dorsolateral mult mai activa decat atunci cand priveau filmul unor evenimente in care vinovatia nu era deloc evidenta.
Aceasta arie a fost deja legata, de o serie de studii mai vechi, de luarea unor decizii morale sau care au de-a face cu dreptatea. Un studiu efectuat acum cativa ani a aratat ca blocarea temporara a functionarii ariei respective duce la situatii interesante in care participantii la un joc care testeaza gradul de incredere si-au schimbat stilul de joc, permitand parteneri
