Dupa celebrul episod din anul 2004, când a renuntat din motive de sanatate la candidatura pentru presedintie în favoarea lui Traian Basescu, întreaga opinie publica s-a întrebat care o fi boala de care sufera Theodor Stolojan. Unii spuneau ca ar fi vorba despre o afectiune a stomacului, în timp ce altii emiteau alte zvonuri, despre oarecare probleme cu ficatul. Urmarind spectaculoasa rasturnare de situatie de ieri, când acelasi Stolojan a renuntat la functia de premier, dupa ce tocmai a fost desemnat în acest sens de catre presedinte, opinia publica se întreaba, pe buna dreptate, ce s-a întâmplat. A revenit cumva misterioasa boala? Daca da, care e afectiunea care l-a doborât din nou pe Stolojan? Oare are ceva la bila sau de vina pentru abandon sunt obisnuitele jocuri obscure de culise?

Foarte sobru si usor irascibil, presedintele Traian Basescu a reactionat la forfaitul lui Stolo, anuntând cu voce grava numele viitorului prim-ministru, nu înainte de a promite ca România va avea un Guvern pâna la Craciun. Când vom avea însa politicieni capabili si un executiv pe masura? Greu raspuns pentru întâiul timonier al tarii care, aruncat de camaradul sau în taifunul opiniei publice nationale si mai ales internationale, va trebui sa redreseze cât mai rapid corabia viitorului cabinet, aflata deocamdata în deriva pe plaiurile dâmbovitene.

Ne-am facut din nou de râs în fata întregii lumi. Spectacolul grotesc al negocierilor din toaletele restaurantelor a continuat cu explicatiile puerile servite de Stolojan, cum ca ar renunta la post din cauza vârstei înaintate. De parca în momentul în care a acceptat nominalizarea ar fi fost cu 20 de ani mai tânar… Ciudat, presedintele s-a declarat ieri doar „putin trist”, reactie moderata comparativ cu abandonul din 2004, când a varsat lacrimi în direct de mila lui „draga Stolo” care i-a deschis drumul catre Cotroceni.

Înclin