La Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti”, Crăciunul a venit cu câteva zile mai devreme. Spre încântarea celor prezenţi, străduţele înguste ale satului au răsunat de cântecele colindătorilor.
Obraji roşii şi ochi sclipitori, freamăt de nerăbdare, rugăminţi stăruitoare, bucurie şi multe aplauze. Târgul de Crăciun "Florile Dalbe”, desfăşurat între12 şi 14 decembrie, avea pentru fiecare câte ceva. Mai întâi, cete de colindători din mai toate regiunile ţării: din îndepărtatul Maramureş (Botiza), din Teleorman, Peceneaga (Tulcea), Ilva Mare (Bistriţa - Năsăud), Borca (Neamţ), Vorona (Botoşani), Lăpugiu de Jos (Hunedoara), Ciocile (Brăila), Poiana Mărului, Cepleniţa (Iaşi) sau Focşani. Costume populare, coşuri cu covrigi, colaci, mere şi nuci. Instrumente muzicale, măşti înfricoşătoare care să ţină departe duhurile rele. Cântece, dansuri, strigături. Toate la un loc au întregit tabloul Crăciunului din satele româneşti de odinioară. Dar asta a fost doar începutul…
BUCATE TRADIŢIONALE
Pe mese se aflau vase de lut frumos ornamentate, gata să găzduiască mâncărurile de sărbătoare; altele lucrate în lemn, nefiresc de albe, aminteau de idilica lume rurală. La alte standuri se aflau prăjituri şi plăcinte preparate după vechile reţete, numai din ingrediente naturale. Poale-n brâu, prăjituri de casă, şerbet, pandişpan, alviţă, cozonaci pufoşi, bine crescuţi, dar şi plăcinte cu mere sau brânză. Unt proaspăt de casă şi caşcaval afumat aşa cum se face încă în Bucovina. Tot de acolo, peştele în hârzob, învelit în crenguţe de brad, pentru a căpăta o aromă şi un gust cu care nu te întâlneşti de multe ori. Coşuri pline ochi cu cârnaţi, muşchiuleţ, şunculiţe. Toate afumate şi deosebit de atrăgătoare, judecând după numărul mare de oameni care doreau să cumpere măcar o bucăţică.
Ion Istrate, din Fundata, judeţul Braşov, este o figură cunoscută
