"Eu visam de multe ori exerciţiile pe care le făceam. Şi de multe ori le greşeam în vis, ceea ce nu se întâmpla în realitate! Mult mai bine decât invers! De multe ori visam că eram pe bârnă şi, mai ales la coborâre, când doream să fac ultimul flick, de fapt aveam roată cu 720 de grade, nu îmi mai ajungea bârna şi îmi scăpa un picior. Da! Şi tot timpul îmi luam mai mult spaţiu pe bârnă, ca să-mi pot face ieşirea", mărturiseşte neegalata stea a gimnasticii româneşti, Nadia Comăneci, într-un interviu acordat lui Marius Tucă, pe care-l veţi putea citi începând de astăzi.
Marius Tucă: Ştii că e foarte greu de făcut un interviu cu Nadia Comăneci...Nadia Comăneci: Din partea ta sau în general? E greu de găsit...
În general, pentru cel care vrea să facă un interviu cu tine. Fac foarte puţine interviuri, e adevărat.
Am văzut că eşti foarte selectivă în ceea ce priveşte acordarea de interviuri. Încerc să fiu.
Nu, eşti, chiar eşti. Dar ştii de ce e foarte greu să faci un interviu cu Nadia Comăneci? Nu.
În primul rând, pentru că Nadia Comăneci este un personaj de o complexitate aşa cum sunt puţine personaje. Nadia Comăneci este în afară de omul în carne şi oase un mit şi o legendă. Şi tu ştii foarte bine chestia asta. Şi trei, Nadia Comăneci este foarte greu de găsit, apropo de felul în care dai tu interviurile. Eu trebuie să recunosc că m-am pregătit ceva pentru interviul ăsta. Bine că măcar unul dintre noi s-a pregătit.
Ce înseamnă popularitatea asta pentru tine şi celebritatea ta acum, când ştii foarte bine ce înseamnă? Nu am ştiut despre celebritatea mea decât mult mai târziu. De fapt, am aflat după Montreal, după ce am făcut câteva demonstraţii, când am fost în Statele Unite, la Madison Square Garden, am făcut o competiţie şi nu am înţeles de ce lumea era atât de înnebunită să pună mâna pe mi
