Recesiunea care loveşte România a determinat îngrijorări în rândul sociologilor şi al analiştilor, tot mai mulţi specialişti opinând că o parte dintre sutele de mii de oameni care vor fi disponibilizaţi va fi nevoită să-şi aleagă ca unic mod de supravieţuire cerşetoria sau furtul, în toate formele lui.
Până să se anunţe disponibilizările masive, în România au fost comise 22.000 de furturi în primele şase luni ale acestui an. În Bucureşti, numărul furturilor a scăzut faţă de anul trecut cu 60, însă s-au înmulţit spargerile comise în străinătate. Poliţia Română nu a putut oferi un "profil" al celor care s-au dedat la acest gen de infracţiuni, cum ar fi media de vârstă, ocupaţia, sexul, studiile, motivaţia. S-au făcut ori nu asemenea studii, nu ştim, deoarece răspunsul primit a fost extrem de "acoperitor" pentru autorităţile invocate: Ce nu e pe site ori în Anuarul Statistic este informaţie clasificată, secretă. Într-o încercare empirică, Jurnalul Naţional a încercat să identifice câteva posibile tipare ale celor care ar putea fi tentaţi (sau nu, în funcţie de ajutorul primit din partea autorităţilor!) să devină infractori, o dată ce sunt puşi pe liber.
CE NE AŞTEAPTĂ?
● Înţolit bine şi sexy, fără studii superioare. Are nevastă frumoasă acasă, rate la bancă pentru merţanul ultimul tip, este îndatorat peste venituri pentru distracţia consoartei la Ibiza şi pentru blana de iarna trecută. Dar...
● Bine îmbrăcat, studii superioare finalizate cu licenţa contra money, money, money. Gospodină acasă îi este soţia care l-a ţinut pe banii ei la facultate. Are trei băieţi frumoşi, născuţi din dragoste. Mai mult a ei. E grevat de creditul ipotecar pentru apartamentul din cartierul Titan, (că atâta i-a permis venitul de la jobul de care i-au făcut rost socrii) şi de datoriile pentru şcolile cu fiţe la care şi-au trimis copi
