Considerata una dintre cele mai bune productii despre lumea infractorilor, "Cacealmaua" este un film incantator, care nu a imbatranit odata cu trecerea anilor. A fost nevoie sa se scurga zece ani de la premierea peliculei "Tom Jones" (1963), pana cand o alta comedie, "Cacealmaua" ("The Sting"), sa castige Oscarul acordat celui mai bun film. Cu actori de exceptie, cu un scenariu elaborat, plin de momente de suspans si cu un final surprinzator, filmul este de referinta in istoria cinematografiei si unul dintre cele mai premiate si mai iubite filme din toate timpurile.
Scenaristul David S. Ward a conceput un scenariu care pastreaza universul delincventei din anii ‘30, o perioada de recesiune propice dezvoltarii banditismului. Este o comedie rautacioasa si nostalgica despre America acelor ani, un joc complicat plasat in Chicago, in 1936. Doi escroci - Johnny Hooker (Robert Redford) si complicele lui, Luther Coleman (Robert Earl Jones) reusesc sa fure 10.000 de dolari. Din nefericire pentru ei, proprietarul banilor, Doyle Lonnegan (interpretat de terificul Robert Shaw, cu doar un an inainte de o alta performanta de top a sa in "Falci"), este si seful mafiei din oras, care, furios, trimite ucigasi pe urma celor doi hoti. Luther este ucis, iar Johnny este hotarat sa-l razbune. Pentru aceasta, il contacteaza pe Henry Gondorf (Paul Newman), care pune la cale o operatie de anvergura, un flagrant prin care sa-l ridiculizeze pe Lonnegan si sa-i sustraga cat mai multi bani.
Cu toate ca pe alocuri filmul este dur, ramane in esenta o comedie; drama nu devine niciodata prea serioasa si portretele gangsterilor nu sunt foarte realiste. Jocul actorilor este in acelasi timp comic si dramatic, asemenea personajelor pe care le intruchipeaza.
"Cacealmaua" reuneste chiar si pentru rolurile secundare o serie de nume mari, printre care Robert Shaw, Charles Dur
