VIS. Stelian Ogica regreta faptul ca si-a ratat cariera de sportiv din cauza unei accidentari, dar ar putea reveni oricand la prima dragoste, fotbalul Nu multa lume stie ca in afara femeilor si a jocurilor de noroc, Stelian Ogica ascunde o pasiune cel putin la fel de mare: fotbalul. Expertul de la Loto povesteste de ce a fost nevoit sa renunte la cariera de sportiv si cum ar fi decurs viata sa daca nu se lasa de sport.

Ionut Brandusa

- Care erau calitatile fotbalistului Stelian Ogica?

- Nu multe din punct de vedere tehnic, dar plusam foarte tare cu dorinta de victorie si caracterul puternic. Aveam o viteza de invidiat, o explozie senzationala pe spatii mici. Iubeam la nebunie terenurile mocirloase unde puteam sa bag material. Alergam tot timpul, eram un fel de Banel Nicolita.

- Cum de ai renuntat la cariera de fotbalist?

- Am suferit accidentari repetate la piciorul stang si cum eu nu stiam sa ma recuperez, mi-a daunat aproape decisiv. Nu am putut sa stau departe de fotbal si am preluat o functie de conducere la Foresta, alaturi de Eugen Hutu, patronul echipei de atunci. Imi amintesc ca am luat parte la acel meci de pomina cu Dinamo si chiar plecasem la 4-0, dar a urmat scandalul cu Loteria si nu mi-a mai ars de fotbal.

- Cat de mult regreti ca ai dat la o parte fotbalul?

- Daca vine cineva la mine si imi da de ales intre 100 de milioane de euro si sansa de a mai juca cinci ani in Liga I, pai de maine ma gasesti pe teren la antrenament. Daca am un of pentru viata mea traita cu atatea bune si rele, acela ar fi faptul ca lumea nu isi aminteste de mine ca de un fost jucator de fotbal.

- Care sunt cele mai importante amintiri din viata sportiva a lui Ogica?

- Imi amintesc ca am fost convocat la