Nu inteleg cum poti protesta impotriva atingerii libertatii cuvintului cind tu insuti, in repetate ocazii, ai blocat aparitia oricaror articole care cereau schimbarea regulii jocului in Romania. De o buna bucata de vreme, Dan Stanca a disparut din paginile ziarului Romania libera, unde contribuia cu editoriale si al carui suplimentul cultural, Aldine, il coordona. Dan Stanca scrie la Romania libera de aproape 20 de ani, timp in care, pe linga cariera de publicist, a facut si o apreciata cariera de romancier. Scriitorul Dan Stanca s-a bucurat atit de aprecierile marilor edituri, cit si de cele ale presei culturale sau ale Uniunii Scriitorilor. Ca publicist, Dan Stanca s-a bucurat de cititori fideli stilului sau cald, insingurat. Acum insa, Dan Stanca a disparut din paginile Romaniei libere din motive necunoscute marelui publicului. Fapt este ca, pina la momentul cind scriu acest articol, nici conducerea ziarului, nici Dan Stanca nu au explicat public, in scris, ce s-a intimplat de s-a ajuns aici. In locul unei explicatii clare, barbatesti, avem insa, in buna traditie comunista, zvonuri. Se spune ca lui Dan Stanca i-ar fi fost interzisa semnatura pe motive ideologice. Nu stim exact, pentru ca nu avem nimic negru pe alb de la cei direct implicati in aceasta afacere. Pe bloguri circula o lista cu semnaturi ale celor care se solidarizeaza cu Dan Stanca. Din textul apelului, si din comentariile imprejmuitoare, reiese ca semnatarii protesteaza "impotriva intentiei conducerii ziarului de a-l concedia pe Dan Stanca". Marturisesc ca protestul fata de o "intentie" mi se pare echivalent cu pedepsirea unui gind. Protestul, in numele libertatii cuvintului, impotriva faptului ca Dan Stanca nu mai e lasat sa publice in paginile ziarului mi se pare legitim, atit timp cit e un lucru verificabil. Protestul impotriva unei intentii despre care afli indirect mi se pare un simplu proces de