Puşi în situaţia de a alege pomul de Crăciun, românii oscilează între bradul gata tăiat sau cel artificial, utilizabil zece ani. Bradul la ghiveci implică un buget mai mare, dar şi o atitudine ecologistă. Crăciunul nu-i Crăciun fără brad în casă. Dacă până acum alegerea se făcea după criterii de culoare sau miros, anul acesta, românii pun în balanţă tradiţia, bugetul şi ecologia. Cu o săptămână înainte de Crăciun, goana după cel mai frumos brad din oraş pare cel mai firesc lucru de pe faţa pământului. Calităţile fizice ale potenţialului cumpărător contează tot mai puţin, de vreme ce miroase a răşină în fiecare piaţă, iar comercianţii au ajuns să ţi-l aducă acasă, uneori cu tot cu „accesorii”. Alegerea ţine mai degrabă de rezultatul personal al raportului calitate-preţ-conştiinţă.
Bradul artificial pare, fără îndoială, soluţia cea mai ieftină şi pe termen lung. „Dezbrăcat” cu grijă, copacul din plastic ţine şi zece ani. În plus, costă puţin: de la 24 de lei un exemplar de 1,80 m. Nu miroase, însă, a pădure. Odorizantele de pe piaţă nu concurează cu mireasma proaspătă şi naturală a coniferelor.
Bradul gata tăiat este soluţia cea mai la îndemână, însă cel mai ieftin de pe piaţă costă 70 de lei. Un brad de 1,5 metri poate ajunge şi la 150-200 de lei, în funcţie de forma sa şi de locul de unde este achiziţionat. Merită oare investiţia într-o bucată de lemn care, după Bobotează, va zace în stradă sau lângă pubelele înţesate.
Un brad în ghiveci pare soluţia ideală pe termen lung, însă pentru cei mulţi, preţul între 150 şi 250 de lei este „piperat”.
Ruxandra (24 de ani) nu poate concepe sărbătorile fără brad natural, oricât de costisitor ar fi. Acasă, la Galaţi, împodobirea pomului de Crăciun este un adevărat ritual.
„Îmi ia aproximativ şase ore. De fiecare dată când mai pun un glob, mă dau doi-trei metri în spat
