- Cultural - nr. 226 / 19 Decembrie, 2008 Ninge, ninge si iar ninge, si-as vrea sa ninga cat o pagina de-abecedar, ca ea, stiuta ulita din poezie, s-apara iar si iar. Mi-acopar iar cu dalb de alb brazda intoarsa din gradina unde nici zmeura, ce facea si scaune de har, nu mai cuvanta decat in boabe inghetate de rubine si smarald. Si nu mai caut nici tarca cea plecata cu posta pe hotar, caci stiu cu-ntelepciunea urmei uitate in nisipul unui mal, ca vor trosni azi-maine ca subrede iubiri cuvintele rostite-n graba iernii, la un pahar de vin. As vrea s-acopar iar curbura nespusului cuvant, dar uit c-o baba iarna m-asteapta-n siruri de cantari de vant. Si-apoi incep a cauta la globuri ca siruri de betele caci, uite, precum ele si cocorii plecat-au, dupa semn de-o toamna lunga, acolo unde, pe clopotei de verde, padurea canta-n flori de chihlimbar. E totu-n visul unei nopti ce adormita-n vara se prefacu in alb si-ncremeni pe-o sanie trasa de-o boaba de mustar. Ce fac acum? Invat colinzi si cern faina-n saci de nea caci, uite, iar afara rastoarna baba iarna carul cu vreme rea. MARIA DORINA PASCA - Cultural - nr. 226 / 19 Decembrie, 2008 Ninge, ninge si iar ninge, si-as vrea sa ninga cat o pagina de-abecedar, ca ea, stiuta ulita din poezie, s-apara iar si iar. Mi-acopar iar cu dalb de alb brazda intoarsa din gradina unde nici zmeura, ce facea si scaune de har, nu mai cuvanta decat in boabe inghetate de rubine si smarald. Si nu mai caut nici tarca cea plecata cu posta pe hotar, caci stiu cu-ntelepciunea urmei uitate in nisipul unui mal, ca vor trosni azi-maine ca subrede iubiri cuvintele rostite-n graba iernii, la un pahar de vin. As vrea s-acopar iar curbura nespusului cuvant, dar uit c-o baba iarna m-asteapta-n siruri de cantari de vant. Si-apoi incep a cauta la globuri ca siruri de betele caci, uite, precum ele si cocorii plecat-au, dupa semn de-o toamna lunga,