Calea Unirii nr. 49 a fost ieri la prânz locul în care „Portul Cetate a ancorat la Craiova pentru a-şi descărca vinurile de soi şi tablourile de artă digitală“.

Lumea aleasă a urbei s-a adunat ieri în locul în care lucrările celor mai buni pictori de artă digitală din lume s-au întâlnit cu arta culinară din Portul Cetate. Impresiile au fost udate cu un pahar din vinul lui Dinescu. Prima colecţie a Galeriei 115 din Bucureşti, expoziţie cu vânzare de tablouri, reprezentând arta digitală aflată în plină ascensiune, a făcut concurenţă serioasă delicioaselor preparate culinare din Portul Cetate. Şi pentru că a devenit o tradiţie ca arta să se îmbine armonios cu parfumul vinului lui Dinescu, de la marea întâlnire nu au lipsit soiurile alese, dar şi povestea lor spusă de cel al cărui nume îl poartă mândrele sticle cu licoare, Feteasca albă, neagră, soiuri autohtone, care vor duce mai departe celebritatea Portului Cetate. Şi pentru că poveştile curg de obicei la un pahar de vin bun, Mircea Dinescu şi-a depănat amintirile: „Bunicul era grădinar de meserie. Eu am trăit în grădina lui de la şapte ani, lucru care a avut importantă pentru mine pentru că am avut dragoste de pământ şi de ce poate să scoată pământul... Şi am găsit acolo dealul ălă de la Cetate, unde acum 100 de ani erau vii nenumărate. Îmi amintesc că acum 11 ani am lansat o carte «Nuţi, spaima Constituţii». Am avut premoniţii, o tipă de la Cotroceni a lui Iliescu... Nuţi s-a întrupat în altă Nuţi la Cotroceni. Am lansat-o la Craiova şi a venit doctorul Voinea, care m-a invitat la Maglavit. Am văzut de la casa lui ceva în zare. Am întrebat: «Doamne, ce-i acolo?». «E un port vechi», mi-a răspuns. Mi-a plăcut teribil, aşa că am cumpărat locul şi în patru ani am făcut Portul Cetate. De când am devenit oltean, mi-am propus să pun în valoare ce are această zonă mai valoros“. Aşa că astăzi arta culinară din Port