Pe măsură ce omul modern a dezvoltat electrotehnica, robotica a cunoscut un avânt deosebit. De la mijlocul secolului trecut până în prezent, roboţii au ajuns atât de performanţi, încât pot imita gesturile omului şi pot purta uşor o conversaţie.
Anul 1946 a marcat momentul în care, practic, s-a născut robotica industrială, o dată cu patentarea, de inventatorul american George Devol, a unui sistem de înregistrare magnetică pentru controlul maşinilor şi a unui dispozitiv de desfăşurare a benzii în sens invers (playback) pentru maşini. La mijlocul secolului trecut, Devol şi colegul său Joseph Engelberger au construit primul robot programabil (denumit Unimate), care avea două tone şi iniţial servea la montarea de iconoscoape pentru televizoare. Ulterior, Unimate a fost îmbunătăţit pentru a lucra în alte ramuri industriale, începând cu cea a automobilelor.
INTELIGENŢĂ ARTIFICIALĂ. În 1950, matematicianul şi criptograful britanic Alan Turing a abordat, într-o lucrare ştiinţifică de referinţă ("Computing Machinery and Intelligence"), ideea conform căreia maşinile ar putea gândi. Şase ani mai târziu, în 1956, patru ingineri americani, ajutaţi de Fundaţia Rockefeller, au dezbătut, într-un seminar organizat la Colegiul Darthmouth, implicaţiile sintagmei "inteligenţă artificială", iar în 1959, John McCarthy şi Marvin Minsky au pus bazele unui laborator de cercetare în domeniu la Institutul de Tehnologie din Massachusetts (MIT). În 1962, la un an după ce Henrich Ernst a construit un braţ mecanic operat prin computer, denumit MH-1, constructorii de automobile de la General Motors au introdus în fabrici braţul automat Unimate. În 1963, John McCarthy, specialist în computere, pune bazele Laboratorului de inteligenţă artificială în cadrul Universităţii Stanford. Trei ani mai târziu s-a anunţat construirea primului robot mobil cunoscut până atunci, denu
