Nu stiu cum poate fi caracterizat ceea ce se intimpla acum in politica romaneasca. Cert este ca se prefigureaza un Guvern format dintr-o coalitie de partide care, acum vreo luna, se declarau a fi dusmani de moarte. Fiecare dintre cele doua formatiuni, PSD si PD-L, aveau in vedere, inainte de alegeri, dar si imediat dupa scrutinul din 30 noiembrie, o alianta cu PNL. Poate tocmai de aceea era asa de vesel si sigur pe el Tariceanu, atunci cind s-au anuntat rezultatele. Parca mi-l amintesc cum zimbea plin de sine, asteptind care dintre celelalte partide ii va da mai mult si il va pastra pe el in capul mesei, ca premier. PNL-ul era ca o dama de lux, scoasa la licitatie, in asteptarea celei mai bune partide, pentru care merita sa-si fi desfacut picioarele. Exact din aceasta cauza si-a luat-o PNL la negocierile post-electorale. Desi erau cei mai curtati si cu coada pe sus, alde Tariceanu & Comp. au fost brusc dati deoparte si treziti la realitate. Nu stiu cit de mult au crezut liberalii ca PSD si PD-L chiar nu vor putea face o alianta impreuna, dar e clar ca s-au inselat amarnic. Uitasera, se pare, ca in politica orice alianta este posibila, atit timp cit scopul este acelasi: puterea. Spuneam acum vreo luna ca alegerile din 30 noiembrie nu vor avea un cistigator, ci doar un mare invins, iar acesta s-a dovedit a fi PNL, aruncat aproape violent in opozitie. Si, probabil ca sa nu se plictiseasca de unul singur, i-a fost trimis si UDMR, asta pentru a fi impreuna atit la bine, cit si la rau.
La o prima privire, situatia s-a asezat firesc: fosta Putere a ajuns in Opozitie, iar Opozitia la putere. Ca, de fapt, mai bine de doi ani din mandatul 2004-2008 la putere s-a aflat si PD-L (fostul PD), iar ca in ultimul an si ceva PNL a supravietuit in minoritate la guvernare doar pentru ca asa a vrut PSD, asta e alta poveste. O poveste pe care s-a bazat si PNL-ul, cind considera
