În 1938, renumitul savant Elie Carafoli a pus bazele unei fabrici specializate în producţia de bombe de aviaţie şi încărcătoare pentru mitraliere de avion. Uzina se numea Întreprinderea Română Mecanică şi Chimică Mija. Astăzi a rămas doar o poveste. Undeva într-o pădure din judeţul Dâmboviţa, în spatele pazei militarizate, afacerea a ajuns în posesia controversatului om de afaceri Fathi Taher, care a promis ba o facultate pentru studenţii arabi, ba într-un final un hotel. O afacere ciudată, ale cărei iţe sunt în continuare descâlcite de Jurnalul Naţional.

Până în 1989, la Mija se produceau grenade de mână ofensive şi defensive, bombe de aviaţie, rachete antitanc, mitraliere cu două şi patru ţevi, proiectile reactive, cutii de viteze pentru transportoare blindate. Dar şi alte piese de mici sau mai mari dimensiuni. Uzina era utilată cu maşini de prelucrat cu comandă numerică, maşini produse în Germania, Elveţia, Japonia etc. Oareşcum în spiritul timpului.

SCURTĂ ISTORIE

În 1991, întreprinderea a intrat în componenţa nou-înfiintaţei Regii Autonome de Tehnică Militară (RATMIL RA), unitate aflată în subordinea Ministerului Industriilor. Din acel an, volumul comenzilor de tehnică militară a scăzut astfel încât uzina s-a văzut nevoită să se reorienteze spre producţia civilă. Uzina a fost lovită şi de interese politice. 1997 a fost un an rău

pentru întreprindere.

BERCEANU, NICOLĂESCU ŞI INDIA

În acea perioadă, UM Mija se afla în componenţa ROMARM RA, aflată în subordinea Ministerului Industriilor, condus de Radu Berceanu (PD). Interesant este că, în acea perioadă, una dintre persoanele-cheie de la ROMARM era Eugen Nicolăescu, în prezent ministrul Sănătăţii. Tot în acea perioadă, exporturile uzinei se făceau prin Romtehnica, aflată în subordinea Ministerului Apărării, condus de Constantin Dudu Ionescu, în prezent