"… Si astfel / mortalitatea arborilor /
a crescut inspaimantator…"
(Geo Dumitrescu)
Credeti ca mai e altceva de facut decat sa dam foc padurilor? Nu, varianta cu arsul pe rug al politistilor, padurarilor, primarilor, baronilor, oligarhilor, mogulilor, alesilor, numitilor, renumitilor, coruptilor nu tine. Poti s-o spui cu foc, daca-ti scapara mintea, dar n-o poti pune-n opera. Pompierii sunt la datorie (datori vanduti puterii si dusmani de moarte ai lui Prometeu!), sunt gata sa-ncarce tunuri cu munitie de apa si sa stinga. Cand nu-s la sprit la… bomba Blitz si beau de sting!
Dar sa revenim din rataciri (caldura, incalzirea globala, batutul in cap al soarelui e de vina!) la ale noastre (foste) paduri. Credeti ca mai e (undeva) ceva de facut? Poate in Muntii Padurea Neagra sau in nuvela Padureanca a lui Ioan Slavici, ca-n Transilvania (pe numele ei de Ardeal, ca sa nu mai aiba rezonanta silvica!) despadurirea si mutarea arborelui (busteni, cherestea, binale) in Occidentul Apropiat e pe sfarsite. Nici in Bucovina (of, tot rezonante silvane!) nu stam mai rau, ci tot foarte rau.
In ce priveste Sudul, Regatul, Valahia problema e sub control. Nu, nu controlul silvic, ci controlul agresorilor preponderent bruneti in complicitate cu legistii majoritar sateni. Vlasia e amintire, iar nebunia de Deliorman uitare. Dealurile subcarpatice sunt ca niste mameloane sterpe ale unei harce ce si-a-ntarcat dracusorii.
Credeti (zic) ca mai e ceva de facut. Nici pomi de care sa-i spanzuram pe ales-culesii electoratului bezmetic, nici arbori din care sa le cioplim tepe mai dihai ca acelea pe care le dau ei subminand economia, secatuind-o de aur verde, nu mai sunt. Asa incat chiar si haiducia (ca indeletnicire pe cale de a reveni) nu se mai poate practica. Poate chiar de frica haiducilor, poterasii democratiei de kako din Carpatii cheliti s-au pus pe tuns ch
