În octombrie, s-au certat public din cauza unui avion: pe aeroportul din Kiev, preşedintele Ucrainei, Viktor Iuşcenko, s-a îmbarcat la repezeală pe nava pregătită pentru călătoria Iuliei Timoşenko la Moscova, unde urma să discute importanta problemă a gazelor naturale. Preşedintele voia să ajungă la Lvov, în Ucraina occidentală, dar fusese nevoit să se întoarcă din drum din cauza unei defecţiuni mecanice. Singura alternativă utilizabilă era avionul pregătit pentru prim-ministru. Aşa că doamna Timoşenko a aşteptat pînă s-a găsit un aparat şi pentru ea.

Preţul gazului natural este din nou un subiect de discuţie între Ucraina şi Gazprom, companie controlată de statul rus. Gazprom a anunţat că, dacă Ucraina nu-şi va plăti datoria de 2,4 miliarde de dolari pînă la 1 ianuarie, preţul gazului se va dubla. Acum, Kievul plăteşte 179,50 dolari pe metru cub, iar preţul pieţei este de 400 de dolari. Ucraina nu posedă această sumă, economia ei este puternic lovită de criză. Producţia de oţel, una dintre principalele resurse la export (un milion de salariaţi, 30% din PIB, 12% din veniturile obţinute din impozite, conform BBC) se reduce din cauza absenţei comenzilor. Împrumutul, 16,4 miliarde de dolari, acordat în noiembrie de Fondul Monetar Internaţional, salvează sectorul bancar, dar nu e suficient pentru a asigura stabilitatea economică a acestei ţări mari, cu 46 de milioane de locuitori. E greu de spus dacă această instabilitate, acum acută, dar prezentă încă de la proclamarea independenţei e cauza sau efectul instabilităţii politice. Cele două simboluri ale "revoluţiei portocalii" se ceartă încontinuu în public, şi nu doar din cauza avionului. În august, de îndată ce Armata Roşie a trecut graniţa Georgiei, preşedintele Iuşcenko şi-a exprimat sprijinul şi solidaritatea pentru fosta republică sovietică, simţind probabil că ameninţarea, devenită concretă la Tbilissi, a