Un articol recent din Courrier International descrie viaţa de student... la Cluj, avînd drept personaje principale cîţiva tineri originari din ţările nordice ale Europei, veniţi să studieze medicina în România. Deşi se voia un semnal de alarmă pentru ţările respective care, din cauza costurilor ridicate ale studiilor, îşi văd tinerii migrînd spre alte ţări, articolul făcea într-un fel reclamă învăţămîntului medical din România, care, ca ţară comunitară, devine atractivă pentru diplomele universitare obţinute după studii la preţuri accesibile. O dovadă că, în materie de învăţămînt superior, chiar dacă privit deocamdată dintr-o singură perspectivă, ţara noastră are ce oferi Europei şi lumii. Ocazia de a-şi face singură reclamă şi de a prezenta oferta proprie de studii a constituit-o Salonul european al educaţiei, desfăşurat la Paris între 27 şi 30 noiembrie 2008. Neparticipînd cu un stand dedicat, România nu şi-a întreţinut nici măcar imaginea de ţară a Uniunii cu potenţial în domeniul educativ, fie şi numai din perspectivă economică.
A studia în Europa, minus România
Organizat de Liga Învăţămîntului cu susţinerea ministerelor franceze de resort, întins pe 50.000 de metri pătraţi într-un pavilion de la Porte de Versailles, însumînd 1500 de expozanţi, zeci de dezbateri şi 500.000 de vizitatori, Salonul european al educaţiei este considerat cel mai important punct de întîlnire între profesioniştii din domeniul educaţiei şi tinerii care au nevoie de orientare. Cu ocazia preşedinţiei franceze a Uniunii Europene, Salonul educaţiei de la Paris a devenit, la a zecea sa ediţie, unul european. Statele membre ale Uniunii au fost invitate să participe cu propria ofertă educaţională în spaţiul "A studia în Europa", pentru a încuraja mobilitatea tinerilor şi a le pune la dispoziţie informaţii punctuale despre oportunitatea de a studia într-o altă ţară decît cea de o
