Florin Bratu trage din greu, 8 ore pe zi, ca să redevină mai bun decît era. "Şi Sărbătorile le fac tot la recuperare", anunţă atacantul
Toată ziua, Florin Bratu se antrenează la Club Atlantis în Pipera. De două luni e accidentat, după ce în octombrie s-a rupt la genunchiul drept, în meciul cu CFR (0-1). Lovitură teribilă, apoi operaţie în Belgia, sezon încheiat pentru atacantul de 29 de ani, care era în acel moment golgeter al Ligii I, cu 7 reuşite. Între două exerciţii de recuperare, Florin are o jumătate de ceas pentru un interviu. Privirea lui e la fel de tăioasă ca pe teren. Răspunde rapid şi lejer, anunţînd în prealabil: "Nu pot sta mai mult, scuze, trebuie să mă întorc la muncă".
- Să începem cu o întrebare clasică! Spune-ne cum decurge programul de recuperare?
- Aici se munceşte, nu e de stat. Lucrez normă întreagă, 6-7-8 ore pe zi. Un program infernal... Sîntem vreo 20 de colegi de suferinţă. Îi mai am alături pe Pulhac şi pe Zicu, plus handbalişti, baschetbalişti şi alţi sportivi.
- Şi chiar faci în fiecare zi?
- Crezi că mă joc?! Zilnic! Şi Sărbătorile le fac tot la recuperare. Crăciunul îl petrec scurt în familie, după care mă întorc aici, la treabă.
"Rendez-vous cu mingea în martie"
- Sînt momente cînd înjuri şi ai vrea să fugi de tot?
- Eee... Mi-e greu, fac acelaşi lucru de-o lună. Repet, repet, aceeaşi chestie... Bine că la fiecare săptămînă se mai adaugă cîte un exerciţiu, gen bicicleta, atunci simţi că progresezi. Că se mişcă, ţi-e mai bine, eşti mai aproape de «finish».
- Mingea?
- O văd doar în poze, la televizor... Prin martie - aprilie am fixat un <> cu ea.
- Ce-ţi doreşti de la Moş Crăciun?
- Sănătate, acum realizez că e cea mai importantă şi mare dreptate a avut cel ce a zis că sănătatea e mai bună decît toate cadourile.
"În apri
